Cu toate progresele tehnologiei, mulţi oameni încă mai trăiesc în comunităţi mici izolate, cu nici o legătură spirituală între ele, cu excepţia liderilor locali.
În timp ce o mare parte a omenirii este supusă la un flux puternic de informare, comunicare, empatie, emoţie, similar cu un tsunami, o altă parte este izolată, asemeni unei bălţi cu apă stătută, având o mentalitate învechită, perpetuată prin tradiţie. Aceste lucruri se întâmplă într-un procent mai mare sau mai mic peste tot în lume. Intenţia acestei lucrări este de a trezi aceste comunităţi mici din acest somn.
Educaţia nu se mai poate face eficient folosind în continuare exclusiv metodele tradiţionale de învăţare.
Orice şcoală are astăzi nevoie nu numai de tradiţionala bibliotecă, de tradiţionalele săli de clasă dar şi de noi materiale educaţionale, noi laboratoare care să facă mai accesibile şi mai atractive informaţiile pentru elevi, instrucţia, educaţia.
În multe şcoli există echipamente informatice şi multimedia dar de cele mai multe ori aceste mijloace tehnice, achiziţionate adeseori cu sacrificii de către comunităţile locale, nu sunt folosite pentru nevoi educaţionale sau sunt utilizate în cu totul alte scopuri, în principal din cauza lipsei de materiale didactice adecvate, dar şi datorită lipsei de pregătire a cadrelor didactice în folosirea noilor mijloace de învăţământ.
Desigur, există şcoli în satele izolate dar acestea, de cele mai multe ori, nu pot face faţă cu materialele şi dotarea lor. Datorită eforturilor depuse de Comisia Naţională a României pentru UNESCO, de sistemul naţional educaţional, împreună cu anumite ONG-uri, unele dintre aceste şcoli au fost echipate cu IT şi conexiune la Internet dar nimic nu poate înlocui contactul uman şi o imagine virtuală nu poate înlocui totdeauna realitatea. Începuturile acestui proiect au avut la bază proiecte de tip învăţare - spectacol, menite să transmită informaţii într-un mod distractiv.
Motivatie
Proiectul „Şcoala pe roţi” încearcă să rezolve câteva probleme ale sistemului de învăţământ, cu precădere cele legate de abandonul şcolar, de transferul de tehnologie didactică spre şcolile izolate, de orientare profesională a tinerilor şi încurajarea lor pentru a-şi continua studiile. Totodată, se urmăreşte transmiterea informaţiilor spre comunităţi din zone rurale, izolate sau marginalizate social prin metode de învăţare continuă, completarea cunoştinţelor acumulate de tineri prin forme diverse ale învăţământului informal.
Iniţiatorii acestei acţiuni au o experienţă de peste 10 ani în promovarea ştiinţei si tehnicii în mediul rural la nivel naţional: Academia internaţională de vară Atlantykron, Academia naţională de vară ForumIT, Şcoala de vară Frontierele Cunoaşterii. Având o experienţă bogată în derularea unor astfel de programe (prima şcoală de vară Metamorfoze a fost organizată în anul 2000 împreună cu Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti), Societatea Ştiinţifică Cygnus propune prin intermediul acestui proiect o nouă abordare, orientată de data aceasta pe dezvoltarea personală a tinerilor din mediul rural, pe facilitarea accesului tinerilor din mediul rural la informaţiile de ultimă oră din domeniul ştiinţific şi tehnic şi, nu în ultimul rând, pe identificarea unor tineri cu abilităţi în vederea participării acestora la şcolile de vară organizate la nivel zonal, naţional şi internaţional. Totodată, proiectul îşi propune formarea cadrelor didactice din colectivităţile vizate, în vederea asimilării în timp scurt a noilor metode de învăţământ, bazate pe folosirea mijloacelor moderne (laboratoare virtuale, sisteme de achiziţii de date, kituri didactice, instrumente de observare a micro- şi macro-cosmosului etc.) care, pe lângă avantajul unui preţ de cost redus, dau posibilitatea unei înţelegeri mai profunde a fenomenelor din natură.
O problemă distinctă în contextul internaţional de astăzi o reprezintă accesul tuturor tinerilor la educaţie. Se constată că în multe ţări tinerii din colectivităţile vizate nu termină nici măcar clasele obligatorii de şcoală iar în mediul universitar un procent foarte scăzut dintre tineri aparţin acestui mediu. Calitatea actului educaţional datorat dotării şi personalului necalificat din şcolile rurale, timpul alocat în familie pentru pregătirea lecţiilor, accesul limitat la Internet şi televiziune (programele unor posturi de informare ştiinţifică), distanţa faţă de şcoală, lipsa bibliotecilor, toate acestea duc la limitarea accesului la cunoaştere şi deci la formarea unei cariere profesionale care să scoată tânărul din mediul în care a crescut. Dacă la aceste probleme întâlnite peste tot în mediul rural românesc se adaugă numărul mare de colectivităţi izolate, vom constata o reducere drastică a posibilităţilor de realizare profesională a tinerilor cu capacităţi intelectuale peste medie şi o rămânere în urmă a comunităţii din punctul de vedere al culturii tehnice.
Din studiile făcute în cadrul proiectului s-a constatat că:
- doar un procent sub 3% din tinerii din acestor colectivităţi ajung să urmeze o facultate,
- datorită crizelor economice (scăderea nivelului de trai a populaţiei şi desfiinţarea unor şcoli în zonele izolate) numărul tinerilor din zonele menţionate care urmează studii liceale a scăzut, iar numărul celor care abandonează şcoala în gimnaziu a crescut faţă de nivelurile înregistrate anterior;
- procentul de cadre didactice necalificate este în unele zone de 80%, iar dotările şi tehnologiile didactice utilizate sunt la nivelul secolului trecut.
În general, modul în care este organizat procesul educaţional astăzi asigură într-o măsură acceptabilă cantitatea de informaţii pe care tânărul trebuie să o deţină la absolvire. Principala problemă care se pune însă, în contextul unei dinamici fără precedent a progresului tehnic şi tehnologic, este dezvoltarea unor abilităţi noi cum ar fi capacitatea de corelare dintre noţiunile şi informaţiile primite, capacitatea de a se adapta la noile condiţii impuse de rapida dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, capacitatea de a opera într-un univers conceptual abstract, capacitatea de a comunica şi coopera în echipă.
Pentru formarea acestor abilităţi extrem de necesare succesului unui tânăr în viaţa socio-economică de azi este necesară structurarea unui mediu adecvat, a unei problematici specifice, şi nu în ultimul rând a unor relaţii noi între partenerii tradiţionali: profesori - elevi. Şcoala pe roţi se doreşte a fi o variantă a acestui mediu de educaţie non-formală specifică structurării şi dezvoltării societăţii moderne, bazate pe informaţie.
Programul „Şcoala pe roţi” implică deplasări în localităţi izolate teritorial, informaţional sau social, realizarea de prezentări, demonstraţii, implicarea celor prezenţi în activităţi practice şi consilierea acestora în diverse probleme. La aceste activităţi poate participa întreaga comunitate: cadre didactice din zonă, elevi, tineri dar şi părinţi şi membri ai comunităţii. Accentul se pune pe transferul de tehnologie didactică către cadrele didactice şi spre orientarea profesională a elevilor, încurajarea continuării studiilor şi identificarea abilităţilor, deprinderilor şi aptitudinilor în vederea consilierii. Se realizează legături cu corpul didactic din zonă în vederea preluării de informaţii viitoare, organizarea de viitoare acţiuni şi sprijinirea acestuia în activitatea educaţională. Totodată, se încearcă identificarea tinerilor cu capacităţi peste medie în vederea monitorizării permanente a acestora, implicării lor în activităţi didactice viitoare (şcoli de vară, concursuri etc).
Originalitatea soluţiei propuse
Din activitatea de documentare realizată în cadrul programului reiese că astfel de activităţi nu s-au desfăşurat în zonele în care au fost organizate etapele anterioare ale acţiunii. Dealtfel, acest program vine să rezolve o problemă majoră identificată.
„Şcoala pe roţi” este un program deschis în care flexibilitatea activităţilor în funcţie de zonă, interes, specific, nivel de cunoaştere, vârstă, conduce la atingerea unor obiective din cele mai diverse dar care au un scop comun: concentrarea eforturilor pentru aducerea populaţiei din zonele rurale la un nivel apropiat de media naţională, identificarea şi sprijinirea tinerilor cu capacităţi peste medie şi care nu au posibilitatea de a accesa niveluri superioare de şcolarizare şi micşorarea decalajelor pe orizontală, între rural şi urban, în cadrul generaţiilor viitoare, asigurarea accesului la informaţie şi la educaţie.
În urma participării la acest program, membri ai unor colectivităţi izolate îşi vor îmbogăţi cunoştinţele cu o serie de informaţii din unele domenii ale ştiinţei care nu sunt abordate în şcoala tradiţională, cum ar fi: Astronomie, Ştiinţa Complexităţii, Biofizică, Ştiinţe ale viitorului (nanotehnologii, robotică, cibernetică, sisteme neconvenţionale de producere a energiei electrice - solare, eoliene, căderi de apă), Radioamatorism şi Radioastronomie, Trans- şi inter-disciplinaritate, Mijloace audio-vizuale moderne. Totodată, prin aplicaţiile practice la care vor participa, tinerii îşi vor forma deprinderile necesare utilizării unor mijloace moderne de învăţare experimentală. Având în vedere noutatea dar şi atractivitatea acestor domenii şi tehnici de lucru, preconizăm că informaţiile vor fi asimilate în proporţie de 70 – 80 %, fapt pe care îl vom regăsi în urma evaluării testelor, chestionarelor şi a fişelor de aplicaţii practice. În urma discuţiilor cu colegii de clasă şi cu cadrele didactice, experienţa acumulată pe parcursul programului va fi multiplicată, împărtăşită şi dezvoltată în perioada care va urma. Materialele puse la dispoziţie, distribuite în şcoli vor trezi interesul şi altor tineri de a participa la astfel de activităţi ducând astfel la dezvoltarea unor abilităţi noi cum ar fi capacitatea de corelare dintre noţiunile şi informaţiile primite, capacitatea de a se adapta la noile condiţii impuse de rapida dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, capacitatea de a opera într-un univers conceptual abstract, capacitatea de a comunica şi coopera în echipă. În urma experienţei acumulate pe parcursul celor 10 ani în care Cygnus a organizat ateliere deschise, demonstraţii practice, şcoli de vară în peste 30 de localităţi din ţară, în cadrul proiectelor de tip „Şcoala pe roţi”, putem afirma că există o deschidere mai mare a tinerilor din mediul izolat în raport cu cei din oraşele mari faţă de domeniile prezentate, tocmai datorită faptului că în zonele respective accesul la astfel de informaţii este limitat, iar pe de altă parte, aceste informaţii care ţin până la urmă de adaptarea noastră într-o societate a viitorului în rapidă schimbare, sunt şi foarte atractive pentru toţi tinerii.
Impactul programului asupra colectivităţilor vizate este sporit de deschiderea cadrelor didactice de a prelua metode şi mijloace didactice menite să atragă interesul tinerilor în cadrul activităţilor didactice curente. Programul încearcă schimbarea de mentalitate şi în rândul cadrelor didactice şi transformarea acestora din persoane menite să prezinte conţinuturi aride, în mentori care să consilieze, să explice, să facă conexiuni între materii, să identifice interesul şi disponibilitatea fiecărui tânăr spre un domeniu anume. Aceste transformări sunt puse în evidenţă de chestionarele completate de elevi în a doua etapă a proiectului.
Descriere
„Şcoala pe roţi" este o activitate didactică nonformală menită să completeze pregătirea tinerilor din cadrul activităţilor didactice curente (formale) şi/sau o activitate didactică ce se poate încadra în seria pregătirii continue, concepută, pusă în aplicare şi implementată de Societatea Ştiinţifică CYGNUS - centru UNESCO împreună cu partenerii săi.
Scopul activităţii este de a completa bagajul de cunoştinţe, deprinderi şi aptitudini ale tinerilor, de a-i îndruma şi a-i sprijini în pregătirea pentru viaţă şi cea profesională. Prin realizarea acestui proiect, satul tradiţional dobândeşte premisele dezvoltării sale spre „satul global”, accesul la noi mijloace de informare facilitând accesul spre modernitate.
Obiective:
- cultivarea interesului tinerilor pentru domeniile artei, culturii, ştiinţei şi tehnicii;
- transferul de cunoştinţe şi ţinerea la curent cu noile idei apărute pe plan mondial în principalele domenii de interes;
- trecerea la o societate bazată pe cunoaştere prin abordarea unor teme inter- şi trans-disciplinare şi transformarea cunoştinţelor în cunoaştere;
- motivarea tinerei generaţii din mediu rural sau din colectivităţi marginalizate sau izolate pentru continuarea studiilor şi pentru un învăţământ continuu;
- descoperirea de deprinderi şi aptitudini pentru tinerii participanţi, orientarea profesională a acestora;
- familiarizarea tinerilor cu tehnici informaţionale moderne, facilitatea accesului la informaţia electronică şi multimedia, crearea unui spaţiu al documentării şi informării pentru întreaga comunitate;
- identificarea necesităţilor elevilor din mediul rural în contextul adaptării societăţii la condiţiile impuse de globalizare;
- stimularea creativităţii şi a capacităţii de comunicare şi colaborare;
- formarea unor deprinderi de accesare şi utilizare a unor mijloace moderne de învăţare experimentală, antrenarea tinerilor în activităţi de studiu, analiză, cercetare şi inovare, creativitate artistică, ştiinţifică şi tehnică;
- lărgirea culturii generale, artistice, ştiinţifice şi tehnice, realizarea transferului pentru tehnologiile didactice moderne, furnizarea unor metodologii de lucru moderne de învăţare pentru profesorii din colectivităţile vizate;
- crearea unor atitudini corecte faţă de muncă şi proprietatea intelectuală de orice tip;
- transformarea şcolii rurale în centru socio-educaţional şi informaţional al comunităţii locale cu funcţii educative şcolare, educaţia adulţilor şi a comunităţii în ansamblu, dar şi de petrecere a timpului liber în mod activ;
- folosirea timpului liber al elevului (vacanţe, sfârşit de săptămână, după orele de clasă) pentru educaţie şi instrucţie (timp acum risipit);
- punerea în valoare a numeroaselor entităţi istorico-geografce, artistice, culturale şi ştiinţifice ale zonei;
- atragerea a cât mai multe instituţii în activităţi care să vizeze educaţia tinerilor din colectivităţile vizate.
Grupul ţintă este format din membrii unor comunităţi în care se desfăşoară activitatea descrisă (tineri, elevi, profesori şi alţi membri ai comunităţii).
Proiectul „Şcoala pe roţi” este recomandat a fi implementat în localităţi rurale defavorizate, colectivităţi izolate, marginalizate sau colectivităţi sărace (ex: localităţi de rromi, localităţi izolate din zona de munte, localităţi de graniţă etc.) dar poate fi dedicat oricărei colectivităţi în care se consideră că va avea impact.
Perioada de desfăşurare este nelimitată (vacanţe, sâmbăta - duminica; dar activitatea infobuzului poate continua şi în timpul anului şcolar).
Modul de desfăşurare a activităţilor
“Spaţiul ideilor şi al cunoaşterii” poate fi unul mobil, un autobuz/microbuz care sa transporte spre localităţi „laboratoare” de informatică (4 - 5 PC-uri, software educaţional), fizică (kituri) chimie (un banc pentru experienţe, eprubete, diverse substanţe), biologie/ecologie/dezvoltare durabilă (3 - 4 microscoape, ierbar, insectar, kit de mineralogie), multimedia (receptor TV, radio, CD-player, DVD-player, proiector, ecran), astronomie (telescop), o bibliotecă, mediatecă, librărie - papetarie. Infobuzul va avea la bord 3 - 4 cadre didactice (care să poată pune în funcţiune „laboratoarele”, pentru uzul elevilor din zonele vizitate), plus şofer. Va avea în portbagaj un cort de mari dimensiuni (pentru a adăposti şcoala pe timp nefavorabil).
„Şcoala pe roţi" este o activitate educaţională, de formare şi consiliere care include una sau mai multe din următoarele activităţi:
- Deplasarea în diverse zone şi instituţii a unei echipe de lectori, folosind un automobil echipat ca laborator ce conţine echipamente, standuri, aparate, care să permită realizarea de demonstraţii, sisteme multimedia şi de proiecţie, minibiblioteci, conexiune Internet, corturi, ecrane de proiecţie. Se pot utiliza telescoape astronomice, microscoape, kituri pentru experimente de fizică, chimie sau dedicate pentru diverse experimente şi demonstraţii, echipamente de comunicaţie, videoconferinţă şi multimedia. Activităţile constau în prezentări, demonstraţii, experimente interactive, pe teme distincte sau transdisciplinar, problematizarea, învăţarea prin descoperire dar şi evaluări şi monitorizări ale evoluţiei participanţilor la cursuri. Locaţia desfăşurării acestor activităţi poate fi diversă: şcoli, cămine culturale, cadru natural, alte locaţii publice sau private.
- Organizarea unei şcoli de vară cu numele „Metamorfoze" şi care să aibă un program complex, cultural, ştiinţific, sportiv şi social. Programul zilnic recomandat este format dintr-un curs al unei personalităţi a vieţii culturale sau ştiinţifice naţionale sau mondiale în cursul dimineţii, o activitate socială sau sportivă în vremea amiezii (activităţi de ecologizare, de marcare turistică, de informare, competiţii sportive etc.), activităţi practice pe teme diverse după-amiaza ca aplicaţii la noţiunile prezentate la prelegerea din prima parte a zilei, activităţi culturale şi de socializare seara (programe artistice, vizionări de filme, dans etc.) şi noaptea, dacă este posibil, observaţii astronomice.
- Organizarea de concursuri pe diverse teme de interes naţional sau universal, lansate în activităţile descrise mai sus, care să implice participanţii în activităţi de studiu, analiză, cercetare, sinteză şi/sau experimentare. Materialele vor fi transmise prin Internet organizatorilor care vor forma un juriu pentru a hotărî ierarhia finală pe tematici şi categorii de vârstă. Se vor acorda premii. Aceste concursuri au ca scop implicarea tinerilor în activităţi de durată, atragerea acestora în grupuri de tineri cu preocupări similare, monitorizarea continuă a activităţii şi evoluţiei lor.
- Editarea de publicaţii care să conţină prezentări ale persoanelor implicate în activităţile anterioare sau lucrări de valoare ale participanţilor şi care vor fi multiplicate şi distribuite instituţiilor partenere în program, participanţilor care s-au remarcat, altor instituţii de educaţie sau cultură de stat sau neguvernamentale.
Monitorizarea activităţilor se realizează pe bază de analize de presă, teste şi documentări care să permită evaluarea calităţii programului, impactul avut asupra grupului ţintă pe termen scurt şi mediu, prin prelucrări statistice sau prin urmărirea evoluţiei participanţilor.
Complementarizarea şcolii
- La nivel personal: motivaţia participării, entuziasm;
- La nivelul echipei proiectului: satisfacţie, emulaţie, participare;
- La nivelul localităţii: emulaţie culturală, rezolvarea problemelor, întărirea spiritului de echipă, participare;
- La nivel zonal: atractivitate, stimularea iniţiativelor locale, împărtăşirea experienţei de proiect;
- La nivel global: împărtăşirea experienţei de proiect, schimb de idei, atractivitate, stimularea iniţiativelor, deschiderea unor dezbateri publice.
Istoric
Conceptul “Şcoala pe roţi” a fost formulat de prof. Alexandru Mironov care, în calitatea sa de Secretar General al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO l-a prezentat în cadrul UNESCO Paris în urmă cu 6 ani. Ideea avea la bază un autovehicul echipat cu tot ce avea nevoie pentru desfăşurarea unor activităţi didactice nonformale de tip caravană.
Timp de 3 ani, o echipă a Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO a implementat proiectul în câteva localităţi defavorizate din judeţele Vaslui, Bacău şi din jurul Bucureştiului pe baza ideii iniţiale şi fiind sprijinită de personalităţi şi organizaţii de renume.
Din anul 2008 proiectul „Şcoala pe roţi” a fost implementat în formatul extins de către Societatea Ştiinţifică CYGNUS – centru UNESCO în judeţul Suceava. Iniţial, atelierele organizate au avut la bază activităţi desfăşurate de membrii Cygnus şi ai organizaţiilor partenere în ultimii 10 ani în şcoli de vară la nivel naţional unde Cygnus a fost invitat în calitate de coorganizator: Academia de vară de ştiinţă şi viitorologie Atlantykron, Şcoala de vară „Fractal – Metamorfoze”, Şcoala de vară ForumIT, Şcoala de vară „Frontierele Cunoaşterii” şi activităţi de popularizare a ştiinţei organizate de Comisia Naţională UNESCO a României. Acestea au fost în ordinea apariţiei lor:
- Atelierul de Ştiinţa Complexităţii – dr. ing. Florin Munteanu de la Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti – iniţiat la Metamorfoze 2000;
- Atelierul de antropologie culturală – dr. Cristian Şuţeanu de la Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti – iniţiat la Metamorfoze 2000;
- Atelierul de comunicare nonverbală – actorii Ioana deHillerin, Mimi Brănescu de la Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti – iniţiat la Metamorfoze 2000;
- Atelierul de econofizică şi dezvoltare organizaţională – fiz. Alexandru Caragea şi dr. ing. Cornelia Munteanu de la Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti – iniţiat la Metamorfoze 2001;
- Atelierul de antreprenoriat – Aron Jinariu de la PISC Bucureşti – iniţiat la Metamorfoze 2001;
- Atelierul de astronomie şi astrofizică – fiz. Victor Şutac, dr. fiz. Cristian Pîrghie, Bogdan Bănărescu, Amalia Mihai şi mai apoi dr. fiz. Petru Crăciun şi fiz. Marin Bica, toţi de la Societatea Ştiinţifică Cygnus, fiz. Niculae Dobrescu de la Palatul Copiilor Tulcea precum şi fiz. Dimitrie Olenici de la Observatorul Astronomic Suceava;
- Atelierul de robotică şi inteligenţă artificială – dr. ing. Dan Milici, fiz. Constantin Dumitru şi ing. Sorin Cătălin Trascu de la Societatea Ştiinţifică Cygnus;
- Atelierul de radioamatorism si radioastronomie – ing. Cezar Leşanu şi ing. Andrei Drăgoi de la Societatea Ştiinţifică Cygnus;
- Atelierul de fizică şi interdisciplinaritate – fiz. Anca Greculeac de la Colegiul Naţional Petru Rareş Suceava;
- Atelierul de ştiinţe ale viitorului – prof. Alexandru Mironov;
- Atelierul de artă fotografică şi reportaj filmat – Mircea Nanu-Muntean de la Societatea Ştiinţifică Cygnus şi prof. Viorel Ieremie de la Colegiul Naţional Petru Rareş Suceava;
- Atelierul de bio-ecologie – biolog Alina Pesclevei şi biolog Gabriela Sasu de la Societatea Ştiinţifică Cygnus;
- Atelierul de antropologie şi spiritualitate – fiz. Marin Bica, prof. Cezar Cramariuc, prof. Liliana Mihalachi şi Nicole Vasilcovschi, toţi de la Societatea Ştiinţifică Cygnus;
După al doilea an de implementare în formatul complet de către Societatea Ştiinţifică CYGNUS – centru UNESCO, proiectul „Şcoala pe roţi” a fost distins cu premiul II la secţiunea „Cel mai bun proiect educaţional al anului 2010 în România” în cadrul Galei Premiilor în Educaţie.
Începând cu anul 2010, „Şcoala pe roţi” şi „Metamorfoze” sunt mărci înregistrate ale Societăţii Ştiinţifice CYGNUS. Instituţiile sau persoanele ce doresc să se implice în activităţi de genul celei prezentate pot lua legătura pentru detalii cu organizaţia noastră (www.cygnus.ro).
Parteneri
Nevoile identificate şi care se încearcă să fie rezolvate prin programul „Şcoala pe roţi” sunt probleme ale întregii societăţi şi cu siguranţă nu vor fi rezolvate total de un singur ONG. Ca urmare, se urmăreşte continuu atragerea de alte instituţii publice sau private, organizaţii neguvernamentale şi organizaţii profesionale. Printre cei care s-au implicat deja în acest program enumerăm:
- Comisia Naţională a României pentru UNESCO a asigurat transfer tehnologic pentru organizare şi a asigurat informaţii necesare implementării programului prin domnul ing. Şerban Ursu (http://www.cnr-unesco.ro/ro/index.php);
- Consiliul Judeţean Suceava care a cofinanţat organizarea şcolii de vară (http://www.cjsuceava.ro/);
- Inspectoratul Şcolar Judeţean prin asigurarea de date de contact şi informaţii despre zonele vizate (http://www.isj.sv.edu.ro/);
- Direcţia Judeţeană de Tineret care a cofinanţat activităţi;
- Direcţia Silvică a Judeţului Suceava (silvasv.ro/) prin sprijinirea primelor două ediţii ale Şcolii de vară Metamorfoze;
- Fundaţia Dinu Patriciu care a sprijinit şi cofinanţat acest program pe parcursul a două ediţii şi a sprijinit achiziţia unor echipamente (https://www.fundatiadinupatriciu.ro/);
- Instituţii de învăţământ din zonă: Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava prin mai multe departamente şi facultăţi, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, Palatul Copiilor Suceava, Colegiul Naţional de Informatică Suceava, Colegiul Agricol Fălticeni, alte instituţii de învăţământ din zonele cuprinse în program, au ajutat cu material didactic şi cadre didactice voluntare;
- INTEL Romania a asigurat tehnologii didactice informaţionale (suport, hardware şi software);
- ASUS Romania a sprijinit tehnologic acţiunea;
- Alte firme locale care au sprijinit financiar activităţi din cadrul proiectului;
- Centrul pentru Studii Complexe Bucureşti a contribuit cu voluntari şi kituri didactice (http://www.complexity.ro/);
- Radioclubul Suceava prin specialişti şi echipamente (http://www.radioclubsuceava.ro/);
- Mass-media din zonă a popularizat acţiunea;
- Personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi artistice româneşti au participat activ nesolicitând retribuţii pentru activităţile în care s-au implicat (Alexandru Mironov, dr. Florin Munteanu etc).
O serie de instituţii de învăţământ vizitate au încheiat cu instituţia organizatoare contracte de colaborare în vederea organizării unor acţiuni comune viitoare.
Organizatorii încearcă să realizeze şi o conştientizare a întregii societăţi cu privire la educaţia tinerilor din zonele izolate şi defavorizate, şi riscului ca aceştia să rămână mult în urma generaţiei lor, punerea în legătură a diverselor entităţi locale, naţionale, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, instituţii publice şi private în vederea implicării lor în astfel de acţiuni. Acest lucru este clar definit şi în obiectivele programului „Şcoala pe roţi”.
Se discută în acest moment posibilitatea implementării programului în zona Olteniei de către un grup de profesori voluntari (coordonator fiind prof. Aurel Cărăşel), şi în zona Dobrogei (coordonator program Adriana Gheorghe), Societatea Ştiinţifică Cygnus asigurând toate informaţiile necesare organizării activităţilor.
