În zilele 3-5 septembrie 2010 s-au desfăşurat lucrările celei de a 16-a ediţii a Colocviului Naţional de Fizică EVRIKA – CYGNUS (cu participare internaţională) organizată de Inspectoratul Şcolar Tulcea (prin Palatul Copiilor), SRF, Asociaţia Profesorilor de Fizică din Învăţământul Preuniversitar din România, Redacţia revistei de Fizică EVRIKA – Brăila şi Societatea Ştiinţifică CYGNUS – centru UNESCO Suceava. Colectivul de organizare a manifestării a inclus 18 profesori din Tulcea, Suceava şi din ţară, coordonatorul de program fiind dl. Prof. Niculae DOBRESCU de la Palatul Copiilor Tulcea, respectiv Astroclub „DELTA ORION”. In programul manifestării au fost înscrise numai 43 de lucrări (la celelalte ediţii numărul minim al lucrărilor era 65-70) repartizate pe cele 7 secţiuni ale Colocviului: lucrări în plen (4 lucrări), Rolul Fizicii în învăţământul preuniversitar (9 lucrări), Studiul interdisciplinar al Fizicii (7 lucrări), Metode experimentale şi mijloace de învăţământ (4 lucrări), Cercetări în domeniul Fizicii contemporane (6 lucrări), Aplicaţii ale instrumentaţiei virtuale în experimentele de Fizică (2 lucrări), Astronomie şi Astrofizică (9 lucrări) şi Matematică aplicată în Fizică (2 lucrări). Lucrările (referate şi comunicări de natură ştiinţifică, metodică, psihopedagogie ş.a.) s-au înscris în tematica generală a Colocviului: „Învăţământul Fizicii în contextul formării de valori şi competenţe”.
Prima zi (3 septembrie 2010) a Colocviului a fost ocupată de o masă rotundă relativă la activităţile revistelor de Fizică preuniversitară EVRIKA şi CYGNUS (rolul şi utilitatea lor pentru învăţământul preuniversitar al Fizicii din România, orientări pentru viitor în legătură cu conţinutul acestor publicaţii pentru a răspunde cerinţelor şcolii româneşti în continuă reformare ş.a.).
Au prezentat revistele redactorii şefi ai acestor publicaţii, recomandate de Comisia Naţională de Fizică a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: Prof. Emilian Micu (EVRIKA – Brăila) şi Prof. Romulus Sfichi (CYGNUS Suceava). Dna Prof. ing. Florinela Micu (Secretar general de redacţie al revistei EVRIKA) a prezentat o realizare de o deosebită valoare a revistei EVRIKA: înregistrarea electronică a tuturor celor 240 de numere apărute pe durata celor 20 de ani (cca 14500 pagini), utilizând suportul magnetic. Este de o deosebită utilitate un astfel de DVD care poate fi folosit pentru a accede la orice material publicat de EVRIKA pe parcursul celor 20 de ani de apariţie lunară neîntreruptă (costul acestui sumar pe suport magnetic este de numai 30 de lei). În cadrul discuţiilor mesei rotunde s-au accentuat două aspecte: antrenarea profesorilor tineri (schimbul între generaţii) pentru a colabora (împreună cu elevii lor) la schimbul de opinii şi experienţă privind învăţământul Fizicii la nivel preuniversitar din România în context internaţional şi comportamentul profesorilor relativ la unele insuccese ale elevilor în cadrul diverselor concursuri şi examene (Prof. Petru Crăciun – Fălticeni).
A doua zi a manifestării (4 septembrie 2010) a fost alocată lucrărilor Colocviului care a demarat printr-o scurtă şedinţă cu caracter festiv moderată de domnul Profesor Niculae Dobrescu – coordonatorul programului Colocviului. Au rostit scurte alocuţiuni oaspeţii judeţuluiTulcea, dna Prof. dr. Iulia Malcoci – Chişinău, Republica Moldova, dl. Prof. Dan Chirilă – preşedintele Asociaţiei Profesorilor de Fizică din învăţământul preuniversitar din România – Braşov, dl Prof. Victor Şutac – preşedintele Societăţâii Ştiinţifice CYGNUS Suceava, şi dnii Prof. Emilian Micu şi Romulus Sfichi – redactorii şefi ai revistelor EVRIKA (Brăila) şi CYGNUS (Suceava). Din partea organelor locale din Tulcea au salutat Colocviul dna Prof. Valentina Radu – inspector general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar judeţean Tulcea, dna Prof. Daniela Petrov – inspector de specialitate din cadrul aceluiaşi Inspectorat şi dna Prof. Ulker Selim – director al Palatului Copiilor Tulcea.
În cuvântul lor gazdele au salutat cordial pe cei prezenţi la Colocviu urând succes lucrărilor manifestării şi o şedere plăcută şi utilă la Tulcea a participanţilor.
În continuare s-a trecut la prezentarea lucrărilor – cele în plen în amfitreatul (sala de spectacole) a Palatului Copiilor Tulcea, unde a avut loc şedinţa de deschidere – iar celelalte la Grupul Şcolar „Anghel Saligny” din Tulcea. Lucrările au fost moderate de semnatarul acestor rânduri şi s-au succedat în cascadă (nefiind necesară desfăşurarea pe secţii ca urmare a numărului relativ redus de lucrări prezentate). Varietatea şi diversitatea materialelor prezentate fac dificilă eventuala încercare de a sintetiza conţinutul acestora şi ca urmare ne vom limita în a sublinia doar câteva aspecte ce ni se par a fi esenţiale în legătură cu preocupările profesorilor de Fizică (şi nu numai) din învăţământul preuniversitar aşa cum sunt acestea oglindite în referatele şi comunicările susţinute.
- În primul rând trebuie subliniată părerea cvasiunanimă că învăţământul preuniversitar în general şi cel al Fizicii în special din România continuă a se deprecia în cadrul unei reforme interminabile şi, deocamdată, fără orizont. Ca urmare sunt necesare măsuri ferme ale factorilor investiţi cu puterea de decizie care trebuie să facă dovada competenţei profesionale înlăturând diletantismul, subiectivismul şi arbitrariul precum şi imixtiunea politicului în sfera procesului instructiv-educativ de factură publică prin şcoli.
- Aplicarea conceptului de învăţământ ştiinţific integrat în şcoala românească preuniversitară impune revizuirea şi recolerarea programelor analitice şcolare într-o viziune sistemică astfel încât intra, inter şi transdisciplinaritatea să devină viabile, să fie promovate ca atare şi nu numai ca deziderate. Au dispărut fără nici o motivaţie capitole întregi de Fizică din programele şcolare cu consecinţe grave privind coerenţa şi continuitatea disciplineiîn context interdisciplinar: mecanica fluidelor, electrostatica, fotometria ş.a. Este necesară regândirea şi experimentarea unor manuale globale şi sintetice care să reflecte posibilitatea transpunerii în practica de învăţământ a conceptului de învăţământ ştiinţific integrat. Ca urmare, se impune, cred, acordarea unei deosebite atenţii corelării programelor analitice care vizează ştiinţele fundamentale (Fizica, Chimia etc.) cu disciplinele tehnice fundamentale din colegiile şi liceele cu profil tehnicmşi tehnologic (Mecanica tehnică, Rezistenţa materialelor, Electronică, Electrotehnică generală, Radiotehnică etc. etc.) pentru evitarea paralelismului şi suprapunerilor neproductive.
- O bună parte din lucrările Colocviului s-au referit la metodica predării-învăţării şi evaluării Fizicii preuniversitare cu accent pe metodele moderne judicios şi raţional combinate cu metodele clasice (metode alternative, tratarea diferenţiată a elevilor la lecţia de Fizică, despre competenţa „rezolvarea de probleme” etc.). Concluzia generală este aceea că nu poate fia absolutizată o metodă sau alta. Aceste metode trebuie conjugate eficient funcţie de nivelul de pregătire şi inteligenţă a elevilor (până la urmă – dotare genetică), de o serie de particularităţi ce vizează vârsta, mediul social din care provin elevii, profilul liceelor şi colegiilor etc. Un mai mare accent pus pe experimentul virtual poate avea consecinţe negative cu privire la formarea de valori şi competenţe – aşa cum în mod firesc ni le cer nevoile economico-sociale ale ţării.
- S-au bucurat de o atenţie specială lucrările privind metodele experimentale şi mijloacele de învăţământ care privesc rolul şi locul laboratorului de Fizică, dispozitive şi aparate realizate în regie proprie inclusiv prin recondiţionare şi modernizare. Este, în opinia noastră, o preocupare care trebuie sprijinită şi încurajată pentru a imprima un mai pronunţat pragmatism în şcoala românească şi mai ale la învăţarea Fizicii care a fost şi rămâne, până la urmă, o ştiinţă a experimentului.
- Un alt domeniu de interes s-a dovedit a fi cel care rpiveşte domeniul Astronomiei şi Astrofizicii care şi la ediţia precedentă a captat în mod deosebit atenţia participanţilor (pulsarii, constelaţii cereşti, punctele Lagrange, orbite circumterestre ş.a.). Mai slab reprezentată a fost cea de a 7-a secţie – Matematică aplicată în domeniul Fizicii (două lucrări) deşi domeniul implică preocupări continue privind modul în care trebuie modulată predarea şi învăţarea celor două discipline în context interdisciplinar răspunzând la întrebarea la care încă nu s-a răspuns: „De câtă matematică are nevoie un elev pentru a înţelege şi a-şi însuşi Fizica la diverse niveluri inclusiv cel de performanţă?”
- Impresia generală a participanţilor a fost aceea că deşi gradul de participare a fost mai modest la această ediţie a Colocviului iar numărul de lucrări mai redus faţă de ediţiile anuale precedente, manifestarea a inclus lucrări interesante de înaltă ţinută şi cu un mai pronunţat grad de originalitate care au compensat lipsa de amploare a întrunirii.
Aşa cum afirmam şi altă dată, nu-i deloc uşor să organizezi o astfel de manifestare fără nici un sprijin material exterior bazându-te doar pe taxa de participare (60 lei) a celor înscrişi în Programul Colocviului şi în care se includ cheltuielile de masă, cazare şi materialele promoţionale (program, revistele EVRIKA şi CYGNUS, diplome de partcipare ş.a.) în acestă perioadă de austeritate economică şi financiară. Şi totuşi ca şi în anul precedent, dacă există dorinţă şi voinţă, viaţa a dovedot că se poate. Colocviul şi-a încheiat lucrările în seara zilei de 4 septembrie 2010 epuizându-se toate lucrările din program pe care le-au avut autorii prezenţi la manifestare. Toţi participanţii (cu lucrări în program) au primit diplome de participare iar cele mai valoroase prezentate urmează a fi publicate în coloanele revistelor EVRIKA şi CYGNUS în măsura în care autorii vor dori acest lucru şi se vor abona la revistele în cauză. Ultima zi (5 spetembrie) a fost programată pentru o scurtă excursie în Delta Dunării cu două mici ambarcaţiuni – prilej cu care discuţiile colegiale şi colocviale au continuat într-o atmosferă de bună dispoziţie şi prietenie, ca de altfel, pe toată perioada manifestării. Am rămas puţini, din păcate, cei care mai cred în viitorul învăţământului Fizicii. Suntem deja un fel de familie care se reîntâlneşte an de an.
La întrebarea care s-a pus dacă Colocviul n-ar trebui să se succeadă din doi în doi ani, răspunsul a fost unul optimist: toţi participanţii au optat pentru continuarea anuală a acestei manifestări.
A fost un răspuns îmbucurător şi încurajator pentru cei ce au iniţiat această manifestare şi se ocupă de organizarea ei. Părerea exprimată de participanţii la Colocviu a fost că această nouă ediţie a manifestării şi-a atins obiectivele propuse şi că s-au simţit foarte bine la Tulcea datorită modului în care gazdele întrunirii au creat condiţiile excelente de şedere şi desfăşurare a lucrărilor. Se cuvine, cred, să exprimăm mulţumirile noastre (în numele participanţilor) Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, Palatului Copiilor din Tulcea, Grupului Şcolar „Anghel Saligny” Tulcea şi Colegiului Economic „Delta Dunării” Tulcea pentru modul exemplar şi neaşteptat de creare a condiţiilor necesare desfăşurării unei astfel de manifestări de nivel naţional şi participare internaţională (în mai mică măsură la această ediţie). Regretăm faptul că nici de această dată Direcţia generală de resort din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu ne-a onorat cu nici o prezenţă.
Prof. Romulus SFICHI
