În zilele de 25 – 27 august 2016 s-au desfăşurat la Chişinău R. Moldova, lucrările celei de a XXII – a ediţii a Colocviului Internaţional de Fizică EVRIKA – CYGNUS, organizarea manifestării fiind asigurată de comunitatea fizicienilor din R. Moldova prin Univ. Tehnică a Moldovei în colaborare cu redacţiile revistelor EVRIKA şi CYGNUS (din România), respectiv revista ,,Fizica şi tehnologiile moderne” din R Moldova.
La pregătirea Colocviului în cauză şi-au mai adus contribuţia şi Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de Stat ,,Al. Russo” din Bălţi, Universitatea de Stat din Moldova şi Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale din Chişinău.
Comitetul organizatoric a fost compus din 16 membri (cadre didactice universitare şi cercetători din R. Moldova) avându-l ca preşedinte pe d-l Conf. Univ. dr.VitalieChistol de la Univ. Tehnică a Moldovei iar copreşedinte d-l dr. Ion Holban de la Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare al R. Moldova, respectiv redactor şef al revistei ,,Fizica şi Tehnologiile Moderne” din R Moldova. Manifestarea a beneficiat şi de un Comitet de Program alcătuit din 11 membri (7 din R. Moldova şi 4 din România). Tematica principală (de bază) a Colocviului a fost ,,FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE” şi a inclus 4 lucrări în plen şi, respectiv, 81 de lucrări aflate în structura a 7 secţiuni: Fizică şi Astrofizică Modernă (6 lucrări), Tehnologii moderne în ştiinţă şi tehnică (17 lucrări), Matematică aplicată şi tehnologii informaţionale în Fizică (6 lucrări), Tehnologii moderne educaţionale (24 lucrări), Metode şi mijloace experimentale moderne de învăţare (17 lucrări), Învăţământ interdisciplinar integrat: Fizică, Chimie, Biologie etc. (9 lucrări), Istoria Fizicii şi Tehnicii (2 lucrări).
Pentru buna desfăşurare a lucrărilor şi încadrarea în timpul programat al acestora, cele 7 secţiuni au fost grupate pe trei colective de lucru: secţiunea 1,3 şi 5(un colectiv având ca moderatori pe Ion Ia Andronic şi Romulus Şfichi), secţiunile 2,6 şi 7 (un colectiv având ca moderatori pe Vasile Z. Tronciu şi Florea Uliu) şi secţiunea 4 (24 lucrări)- un colectiv- având ca moderatori pe Sergiu Chiriac şi Ovidiu Florin Călţun.
Lucrările s-au desfăşurat în spaţiile puse la dispoziţie de Univ. Tehnică a Moldovei care a asigurat şi spaţiul de cazare a participanţilor la Colocviuinclusiv masa acestora.
Organizată la nivel universitar, lucrările manifestării au demarat printr-o scurtă şedinţă festivă la care au rostit alocuţiuni mai scurte sau ceva mai ample următorii membri ai Prezidiului: Acad. I. Tighineanu – prim vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, Acad. V. Canţer – preşedintele Uniunii Fizicienilor din Republica Moldova, Prof. univ. dr. hab. V.Dorogan – prorector pentru cercetarea ştiinţifică a Universităţii Tehnice a Moldovei, Prof. Em. Micu – redactor şef al revistei EVRIKA – Brăila – România, Prof. R. Şfichi – redactor şef al revistei CYGNUS – Suceava – România şi dr. I. Holban – redactor şef al revistei – Fizica şi tehnologiile moderne – Chişinău – Republica Moldova. Lucrările au fost deschise de către d-l conf. Univ. dr. V. Chistol de la Univ. Tehnică a Moldovei care a dat pe rând, cuvântul membrilor prezidiului. Alocuţiunile (luările de cuvânt) s-au axat (dincolo de urarea de bun venit a gazdelor) pe importanţa unor astfel de manifestări din punct de vedere tehnico – ştiinţific, metodic şi pedagogic privind ridicarea eficienţei procesului de învăţământ (indiferent de nivel) prin aplicarea metodelor moderne din ştiinţă şi tehnologie în pas cu progresele fără precedent ale zilelor noastre din ştiinţă şi tehnică în general şi din Fizică în special (experimentul virtual prin utilizarea tehnicii de prelucrare automată a datelor. Manuale de Fizică digitale, nanotehnologii, poli de excelenţă în formarea iniţială şi dezvoltarea profesională continuă a profesorilor de Fizică etc.)
În continuare, în după amiaza primei zile (25 august a.c.) au fost prezentate cele 4 lucrări programate în plenul Colocviului iar a doua zi (26 august a.c.) s-au prezentat, discutat şi comentat lucrările pe colective (secţiuni) potrivit programului manifestării astfel încât la sfârşitul acestei zile toate lucrările ai căror autori au fost prezenţi au fost epuizate. Nu ne propunem să analizăm în cele ce urmează conţinutul lucrărilor ca atare dată fiind marea lor diversitate tematică cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a acestora a fost tipărită într-un volum ce s-a găsit în mapa fiecărui participant iar cele ce ne-au fost trimise în timp util organizatorilor urmează a fi oferite tiparului celor trei reviste (EVRIKA, CYGNUS şi, respectiv, Fizica şi Tehnologiile Moderne) funcţie de dorinţa autorilor. Ne vom referi însă la câteva aspecte ce ni s-au părut esenţiale şi comune majorităţii lucrărilor susţinute în cadrul Colocviului.
1. Este indiscutabil progresul reflectat în lucrări privind gradul de implicare a slujitorilor învăţământului în domeniul noilor cuceriri din ştiinţă şi tehnică pe care le prezintă şi discută cu cei instruiţi. Un loc prioritar îl ocupă în acest sens informatica şi calculatoarele precum şi elementele de Fizică modernă care vizează tehnica laserelor, nanotehnologiile, particulele elementare, probleme interdisciplinare etc.
2. Un accent deosebit s-a pus şi de această dată pe problemele de astrofizică şi astronomie (cu regret că nu fac parte din programele de învăţământ liceal), pe studiul universului accesibil omului (cosmologie). Succesele României la Olimpiadele internaţionale de Astronomie şi Astrofizică însumează munca şi efortul elevilor şi cadrelor didactice implicate în acest domeniu.
3. Intra, inter şi transdisciplinaritatea formează baza de la care pleacă conţinutul mai multor lucrări care vin în sprijinul susţinerii conceptului de învăţământ ştiinţific integrat în şcoala preuniversitară.
4. Ca şi cu prilejul altor ediţii ale Colocviului, tehnica lucrărilor de laborator şi cultivarea abilităţilor de ordin practic ale elevilor s-a bucurat de o atenţie deosebită.
5. Cultivarea gândirii prospective şi programatice ale elevilor prin metodele moderne armonios conjugate cu metodele clasice a constituit, de asemenea tematica mai multor lucrări. Abstractizarea în rezolvarea problemelor de fizică se cere a fi făcută pe bază de intuiţie şi perspicacitate, pe înţelegerea în profunzime a fenomenelor şi proceselor fizice dat fiind ca însăşi reţinerea şi fixarea cunoştinţelor înregistrează un mai mare randament dacă se pleacă de la aspectele de ordin experimental, de la aplicaţie practică.
6. Fizica ca ştiinţă fundamentală cu caracter decisiv experimental nu are un scop în sine. Ea se regăseşte în lumea aplicaţiilor în care-şi etalează necesitatea, utilitatea şi excelenţa. Astăzi aproape că nu există nici un domeniu în care prezenţa Fizicii să nu fie vizibilă şi chiar hotărâtoare.
Ca urmare susţinerea acestei discipline în planurile de învăţământ în şcoala preuniversitară este o necesitate ce nu mai trebuie atât de intens argumentată iar lucrul acesta îl ştiu nu numai fizicienii dar mai ales inginerii (indiferent de specialitate), unele categorii de economişti, medici şi chiar slujitori ai artei, muzică şi alte ştiinţe din categoria celor umaniste.
Discuţiile şi comentariile pe seama lucrărilor susţinute s-au desfăşurat într-o atmosferă colegială şi decentă astfel încât a treia zi (27 august a.c.), la masa rotundă programată, s-au purtat discuţii cu privire la viitorul învăţământului Fizicii în şcoala preuniversitară din România şi R. Moldova într-un acord fără fisuri.
Fizica trebuie să-şi ocupe locul cuvenit în instrucţia şi educaţia şcolară iar revistele (cele trei) trebuie să colaboreze în cadrul unui front front comun purtător de informaţii utile, necesare şi în pas cu noile cuceriri din ştiinţă şi tehnologie. Este necesară informarea reciprocă a activităţii celor trei reviste naţionale (schimb de informaţii, idei, noutăţi, etc.).
După închiderea programului manifestării a urmat o excursie la renumita staţiune viticolă depozitară Mileşti în cadrul unui scurt program de relaxare. Era 27 iulie ce marca ziua independenţei Republicii Moldova.
Aşa cum menţionam şi altă dată, nu-i deloc uşor să organizezi o astfel de manifestare în condiţiile zilelor de astăzi. Numai dorinţa şi voinţa – deşi foarte importante – nu sunt suficiente. Este necesară şi o susţinere materială din partea celor ce sunt dispuşi să o facă iar aici trebuie să menţionăm generozitatea sponsorilor menţionaţi în programul manifestării: BC ,,Moldova Agroindbank” SA, BC ,,Moldindconbank” SA şi ISCV ,,Mileştii Mici” SA.
La aceasta se adaugă, desigur, efortul organizatorilor, atât din partea celor implicaţi din România dar mai ales a colegilor noştri din R. Moldova cărora le aducem deosebite mulţumiri şi pe această cale. S-a dovedit încă odată (dacă mai era nevoie) dragostea de neam şi ţară prin ospitalitatea strămoşească a românului şi cu deosebire a moldoveanului indiferent de care parte a Prutului ar fi.
Ne-am bucurat de cele mai bune condiţii de desfăşurare a acestei întâlniri de interes ştiinţific şi tehnic şi nu putem încheia fără a menţiona numele organizatorilor acestei ediţii a Colocviului: D-l Conf. Univ. dr. Vitalie Chistol din partea UTM R. Moldova şi d-l Prof. Victor Şutac – preşedintele Soc. Şt. CYGNUS –centru UNESCO Suceava – România. Fără înţelegerea şi aportul lor n-ar fi fost posibilă realizarea acestei manifestări.
Prof. Romulus SFICHI
